Despre miracolul de a fi mama

Am găsit pe internet aceste cuvinte care doresc sa rămână și aici.

Prietena mea draga de aici, Florica este însărcinată cu primul băiețel, după trei fetite. 

Mărturie...

Am început sa aranjez casa încet, încet pentru primăvară și mai ales pentru sărbătoarea de Paști..

În fiecare zi câte puțin printre treburile cotidiene. 

Asa ca astăzi am dat de o carte care încă nu am apucat sa o citesc, însă am răsfoit-o și ochii mi-au rămas la o mărturie...

Cartea este aceasta. Nu știu când o sa apuc sa o citesc, dar voi consemna aici ceva foarte util pt noi toți.. 

Așadar este vorba de o minune pe care a săvârșit-o părintele Simon cu o familie care era într-un mare necaz.

Povestește nora femeii care se afla în spital grav bolnava. 

"Cu trei zile înainte sa moară soacra mea, o dusesem la spital, fiindcă starea i se agravase foarte mult. Soțul meu stătea treaz ca să nu o piardă din ochi, deși aveam trei asistente plătite pt acest lucru. Fie și asa! Să fie pentru odihna sufletului ei. Și fie ca fiecare copil să se invredniceasca să-și ajute astfel părinții, căci este o porunca dumnezeiască : "cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și sa trăiești ani mulți pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l va da ție." - Ieșirea 20, 12.

Așadar, sotul meu, când adormi, o visă pe soacra mea, iar ea ii spuse:

-Fiul meu, îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine. Și să știi că, de acolo de unde voi merge, îți voi răsplăti pentru toată bunătatea ta. Nu te gândi ca nu-mi va sta în putere să te răsplătesc. Ne ajutam unul pe altul, iar acum este rândul meu sa te ajut. Îți mulțumesc pentru tot.

Iar după trei zile soacra mea își dădu sufletul. "

Starețul Simon le spusese celor din familie ca mama lor va muri în Săptămâna Luminată folosind o expresie pe care au înțeles-o  abia după ce mama a plecat în veșnicie.. Astfel ca lucrurile s-au petrecut întocmai...

Ce doresc sa spun este ca și eu simt multă bucurie sufleteasca și pace în aceste sâmbete când merg cu coliva la. biserica pentru cei adormiți din familia mea.

Și eu am visat-o pe mamaia și era senină. Bunul Dumnezeu sa ne ajute sa mai facem pomene și toate cele randuite🙏

6 săptămâni

Au trecut 6 săptămâni de la adormirea mamaiei mele Elisabeta.

Astăzi am fost la biserica la parastas aici la Oradea. Acasă, familia face parastas și se da de pomana cele rânduite. De asemenea tot astăzi se merge la cimitir unde se citește de către preot rugăciunea pentru punerea Crucii. 

 Sufletul îmi este liniștit ca fiecare am pomenit-o fie la biserica, fie acasă cu rugăciune și milostenie. 

Doamne, te rugam cu sfintii sa o așezi pe roaba Ta, Elisabeta! 

Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească! În veci pomenirea ei dimpreuna cu toți cei adormiți din neamul ei. 

Postul și scuzele

 Ma gândeam la postul pe care îl țineau sfinții și la scuzele noastre referitoare la greutatea postului.

În primul rand, postul este arătarea dragostei noastre către Dumnezeu. Însuși Mântuitorul a postit, deși nu era necesar, fiind fără de păcat, dar pentru a ne arată nouă pilda iubirii prin post și per ansamblu beneficiile postului atât pt trup cât și pentru suflet. 

Revenind la sfinți, știm ca și ei aveau neputințe, dar cu toate acestea NU au renunțat la post. De ce? Pentru că sfințenia este o chestiune de asumare, nu de renunțare la tot ce este greu... 

Da, postul este primit atât la cel sănătos, dar mai cu seama la cel neputincios. 

A nu se înțelege ca dacă cineva are o neputință foarte mare, o boala cumplită și nu poate posti.. Nu la aceia ma refer, ci la noi cei care căutam mereu scuze sa nu postim, căci nu suntem mereu în cea mai bună forma.... Dar pt osteneala noastră, Dumnezeu ne va trimite multă mângâiere 🙏🙏🙏

Post cu multe roade sufletești la toată lumea! Dăruim puțin, iar în schimb primit enorm de mult de la Mântuitorul ❤️🙏

Sfârșit de februarie...

Bun găsit!

Pentru mine și familia mea luna februarie a fost destul de dificila. 

Pe de o parte trecerea din această viață a mamaiei mele, pe de alta parte afecțiunile medicale ale copiilor. 

Peste toate acestea și alte rude apropiate au probleme, gen intervenții chirurgicale mai ușoare sau mai dificile. 

Marina a luat varicela de la grădiniță. Medicul de familie nu-i pediatru și ne-a greșit rețeta. Așa că am simțit că fetița a făcut o complicație și am mers cu ea la pediatrie, la spitalul Pelican. Și bine am făcut deoarece fetita avea o pneumonie cu insuficienta respiratorie destul de..

Am semnat declarația ca refuz internarea și am primit o mulțime de medicamente, inclusiv aerosoli care au ajutat-o sa respire mai bine...

Ne-am dus la control tot la 3 zile și încă mai urmează sa mergem...

Matei nici el nu a scăpat de probleme. La el a fost cu sunat la 112 deoarece la miezul nopții a prezentat dureri toracice severe de a crezut ca moare. A venit ambulanta și am mers la spital la urgente. Acolo l-au investigat... Inițial au crezut ca are ceva la inima.. Ne-am întors acasă de la urgenta, însă Matei tot avea acea durere în piept puternica.. A doua noapte am mers din nou la UPU. Aici l-au consultat conform protocolului, teste covid și gripa B etc. Toate bune. Însă durerea persista, asa ca s-a internat.

A fost bine ca s-a internat, deoarece a făcut și alte expolorari și asa au pus un diagnostic medicii. Scolioza.

Urmează recuperare medicala și fizioterapie pt o perioada. Slava Domnului ca nu a fost altceva. 

Însă incertitudinea negasitii cauzei durerilor ne-a cam pus pe gânduri în acele zile... Dar niciodată nu mi-am pierdut speranța. Știam ca se va rezolva.. Serviciile de la spital au fost de foarte bună calitate, inclusiv mâncarea...

Acum e acasă Matei, deja a început sa meargă la școală. 

Ștefania are și ea tratament. Are dureri de cap de peste o săptămână și am dus-o la pediatru și pe ea, după ce medicul de familie ne-a dat o banala rețetă care nu a ajutat-o cu nimic. Are adenofaringita și suprapunere virala...

De ieri am început tratament nou și cu întărirea imunității cu produse vitaminizante. 

Astăzi, chiar în aceste clipe, intra în operație sub anestezie generala mătușa Elena. Să o ajute Dumnezeu! 🙏🙏🙏

Matei fericit să îl externează 

Revedere cu locurile natale...

Vinerea trecuta am fost la înmormântarea mamaiei de la Segarcea. Am mers cu Matei.

Am călătorit cu tren de noapte de la Oradea la Craiova. 

La gara în Craiova ne-au așteptat tatăl meu împreună cu fratele meu.

Am ajuns la 5.30 dimineața în Craiova și mi-a făcut placere revederea cu orașul meu natal, orașul copilăriei și al studenției mele. În treacăt spre Segarcea, am admirat puțin din centrul orașului și Universitatea.

Impresia a fost puternica, mai ales ca de peste 13 ani nu am mai fost acasă.

Am ajuns la casa părintească pe la 6.20 când era încă întuneric afara. Am văzut-o pe mamaie în sicriu și am remarcat chipul ei senin, frumos.

Când s-a mai luminat afara am tamaiat și i-am aprins lumânări.

Afară vremea a fost neașteptat de rece. Drumul spre biserica a fost însoțit de un frig naprasnic. 

La biserica, la slujba de înmormântare a fost liniște deplina. Părintele m-a invitat să când și eu alături de dascăl câteva cântări din slujba înmormântării. Am făcut ascultare și am cântat și eu câteva strofe din cartea slujbei de înmormântare.

Ma uitam la mamaie și totodată strigam cu sufletul la Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească alături de cei drepți.

Dupa slujba de la biserica am plecat la cimitir. Impactul ingropaciunii a fost puternic. Aici s-a terminat cu tot ce a fost ea cu trupul. Punerea ei în mormânt a fost un moment de trezvie deoarece la plinirea vremii cu toții ne vom da cu trupul Pământului. De asemenea soarele și-a făcut prezența cu razele lui calde, parcă ar fi știut cât de mult inghetasem de frig. Chiar ar rămas cu candoarea acelor raze de soare... 

Am mai zăbovit puțin la mormântul ei, punând candele și flori.. De la mormântul ei am mers la mormintele celorlalți bunici... 

Familia a optat pentru o firma de pompe funebre care au oferit servicii foarte bune. Am remarcat delicatețea cu care au făcut toate cele necesare....

Spre seara am plecat la Craiova sa ne întoarcem cu trenul de noapte  la Oradea. Rudele ne-au umplut de daruri. Abia am reușit sa le cărăm până acasă. Parca uitasem ospitalitatea de acasă 😊

Am plecat de la Segarcea cu sentimente de liniște și pace și cu nădejdea primirii celor rânduite pentru odihna sufletului roabei lui Dumnezeu Elisabeta.

În drum spre Craiova

Mamaie mireasă. Am întrat în odaita ei și am găsit acest tablou și am zis ca am o amintire cu ea. 

La gara așteptând trenul spre Oradea

Mamaie a plecat la ceruri...

Astăzi, 05.02.2025 mamaie și-a luat adio de la viata pământească, plecând cu sufletul la Dumnezeu!

A plecat după aproape doua săptămâni de comă profunda 🥹

Trupul ii va fi așezat în mormânt vineri în speranța Învierii la a doua venire a Mantuirorului. 

Ne rugam pentru ca urcusul sufletului ei sa fie cat mai usor! 

Nădăjduiesc că mila Domnului va fi cu sufletul ei, și astfel faptele bune sa cântărească mai mult... 

Dimineața am plâns după ce m-am întors de la școală și grădinița, m-am descatusat de tot stresul acesta din ultimele zile... Am plâns în hohote cu fratele meu la telefon deoarece ea a fost cea care ne-a crescut..

Avea 86 ani.. O viata nu tocmai ușoară, dar trăită cu demnitate...

Îmi amintesc cum îmi spunea de război, de părinții ei dragi... 

De originile ardelenesti din partea mamei și de originile grecești și oltenești... 

Ne rămân în minte faptele și acțiunile frumoase petrecute alături de ea când eram copii și ne umplu inima de bucurie! 

Mamaie, rămas bun! Știm ca la vremea binecuvântată de Dumnezeu și noi vom trece de aici la ceruri! 

Te iubim! 

Dumnezeu sa te ierte și sa te odihnească!