Este o carte voluminoasă, încă mai am câteva pagini de citit și în primele zile din iulie. Cartea are 636 de pagini structurate pe mai multe capitole. Cele mai numeroase file sunt acordate predicilor Părintelui Petroniu.
Părintele stareț Petroniu era un călugăr foarte ascetic, tăcut, liniștit și cu o inimă de mamă.
S-a ostenit mult la schitul Prodromu pentru ridicarea din ruine a Schitului.
În carte sunt descrise pe larg activitățile sfinției sale atât din țară, cât și din Sfântul Munte Athos.
Am simțit, citind cartea, cum părintele m-a călăuzit cu fiecare filă citită.
Am înțeles mai mult ca oricând că viața fără rugăciune este lipsită de sens.
Tot ce facem să facem cu rugăciune și cu binecuvântarea lui Dumnezeu!
Să ne străduim să ne purtăm crucea spirituală și să nu cădem pe cale prin mijloacele cele păcătoase....
Pentru prima dată, m-am gândit la subiectul iubirii de sine și la cel al lingușirii. De fapt al iluziei, căci omul de cele mai multe ori își face mai întâi un scenariu in minte...
De asemenea, tot de la părintele Petroniu, vreau sa îmi fie foarte clar, că nu există păcate mici și păcate mari deoarece orice păcat este împotrivire la voia lui Dumnezeu, care nu aduce decât moarte veșnică.
Despre bogăție... spune părintele Petroniu că în fond nu bogăția e rea, ci împătimirea de lucruri, reaua întrebuințare, dorul și goana după avuție....Sper că să fiu mai cumpătată, așa cum îi place lui Dumnezeu și să fac fapte de milostenie cu inima larga🙏
Întreaga noastră viață se desfășoară sub binecuvântarea Sfintei Treimi. Vreau să cuget mai des la această binecuvântare.
Așa cum spuneam, cartea este ca o enciclopedie.
O recomand tuturor celor care însetează după hrană duhovnicească!
La sfârșitul cărții sunt și o mulțime de poze. Las aici câteva
Cuvioase părinte Petroniu, pentru rugăciunile Maicii Domnului, stăpâna Muntelui Athos, căreia cu multă dragoste i-ai slujit, roagă-te pentru noi păcătoșii!
