Micuța Anastasia Ioana

Mezina nașilor noștri, Anastasia Ioana de aproape 3 luni trece prin momente dificile, fiind operata ieri de o infecție mare, peritonita.

Se pare ca fetita s-a născut cu o boala de colon, un fel de malformatie..

Astazi, nașa Marina mi-a scris ca nu este bine fetita și ca varsă și are inflamație mare în organism.

Simptomele au debutat de câteva zile cu vomă de culoare verzuie și plansete mari ale micuței. 

Ne rugam cu toții, va rog și pe voi care îmi sunteți prietene sa o pomeniți pe Anastasia Ioana împreună cu mama ei, Marina preoteasa. 

Doamne, sa fie bine Anastasia🙏🙏🙏🥹

Sunt internate la Spitalul din Craiova. 

Anastasia Ioana,

micuța născută de Sfinții Trei Ierarhi. 

Pentru tine, Doamne!

Sărbătoarea mare de azi, a Întrării Domnului în Ierusalim, a Floriilor  ne-a găsit cu mult soare în suflete și în natură.

Plăcută surpriza am avut când ne-am întors de la biserica și am găsit Hibiscusul inflorit.

Bucurie la bucurie...

Sunt recunoscătoare Bunului Dumnezeu pentru ajutorul acordat pentru a îi pomeni pe moșii și strămoșii mei în fiecare sâmbătă la biserica.

Mâine fiind sâmbăta lui Lazăr  se încheie seria păresimilor rânduite în Postul Mare. 

Doamne, sa fie primite rugăciunile, prinoasele și toate cele bune pentru bunicii și toți cei dragi ai mei care au fost pomeniți. 

Pentru mâine am fiert grâu pt coliva. 

Am făcut prăjitura Alba ca zăpada de post. 

Rețetă e aici Alba ca zăpada https://artasisavoare.wordpress.com/2022/04/05/alba-ca-zapada-de-post/

Cum mi-a rămas crema, am umplut și niște bărcuțe cu ajutorul fetitelor.

Am refăcut rețea Andreei de briose🫶😊🙏

Doamne odihnește-i întru împărăția Ta! 

Durerea a încetat, legătura s-a dezlegat

Fiindcă se apropie data sărbătoririi Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, astăzi făcând ordine în dormitor am găsit pe noptiera cartea cu minunile SF. EFREM cumpărată în august, anul trecut, de la Nea Makri, mănăstirea Sfântului.

Cele care ma urmăriți știți dragostea mea pentru Sfântul Efrem. 

Cum mâine Ștefan pleacă din nou în Belgia în interes de serviciu, nu vreau sa las pe mâine ce pot face azi. Și asa fiind singură, până când se întoarce în noaptea de Paști, am de făcut multe, începând cu rânduiala spovedaniei, curățenia de Paști de săptămâna viitoare și pregătirea celor tradiționale pt masa de Paști. 

O doamna Cristina povesteste:

" Sufeream de dureri la coloana vertebrala. Într-o seara însă, durerile au fost de nesuferit și au ajuns pana la ceafa. Am merg în camera alăturată și i-am  cerut ajutorul soțului meu. Însă el, somnoros, mi-a răspuns: '' Trebuie sa mergi la medic''. Atunci am mers în camera mea, am stins lumina și am început sa plâng cu mare durere în suflet, care l-a neliniștit pe Sfânt. Și, la un moment dat, am simțit asa deodată prezența lui lângă patul meu:

'' Sfinte al meu, miluiește-mă, am spus plângând, miluiește-mă, Sfinte al meu".

Și el care cunoștea toate, a început sa ma mângâie nu pentru durerea trupeasca pe care o simțeam, ci pentru durerea sufleteasca. 

"Ce ai, copilul meu, de ce plângi? Oprește-te din plâns și ascultă-mă. Sunt Sfântul Efrem. Dragostea pe care o ceri, adevărată dragoste o are Dumnezeu și o dăruiește fapturilor Lui, acelora care-L iubesc și pe care El le iubește. Eu am venit acum ca să-ți vestesc dragostea lui Dumnezeu față de tine. Și, când ai aceasta dragoste, nu trebuie sa te temi de nimic, nici chiar de moarte. Pentru ca dragostea lui Dumnezeu poate sa te mântuiască și sa te ocrotească de orice boală, de orice nefericire și sa înconjoare sufletul tău cu un zid de netrecut, astfel încât nimeni sa nu poată vreodată să-l dărâme. Ia aminte însă, până la sfârșitul vieții tale sa nu pierzi dragostea lui Dumnezeu și să o cauți pe a oamenilor. "

Și a plecat. 

Din acea clipa am încetat sa mai sufăr, legătura s-a dezlegat. Cu adevărat a plecat și durerea pentru ca cine poate compara dragostea lui Dumnezeu cu a omului!...

Păstrăm tradiția de Paști

La mine în Oltenia se păstrează tradiția încă de a ne înnoi de Paști. Chiar dacă trăiesc de mulți ani la Oradea, nu am lăsat acest obicei care îmi amintește de copilăria mea...

Săptămâna asta a venit rândul meu sa ma innoiesc, după ce copiii au primit lucruri noi. Și lui Ștefan i-am făcut cadou câteva tricouri.

Rochiță e mai mare, dar fiind în cloș o sa o port cu o centura frumoasa. 

Cei de la Iiana au de regula mărimi mai mari fata de cele standard. 

Rochița mi-a plăcut mult datorita croiului și gulerului atât de frumos. E perfecta pt biserica.

Am mai luat și o bluza de vara, răcoroasă. 

Deși port marginea M-L la cămăși, asta e o alta croiala și îmi vine bine. Se poate purta cu un body pe sub dacă e mai rece vremea. ❤️🤗🙏

Pregătiri pentru sărbătoarea Sf. Gheorghe

La biserica noastră unul dintre cele două hramuri este  cel al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Am pregătit pâinici sa duc la slujba de seara, dar și brioșe pregătite după reteta Andreei ❤️❤️❤️

Andreea, deci ești și tu pomenita! 

10.

În dimineața aceasta mi-au ieșit în cale acestea:

ZECE RECOMANDĂRI PENTRU BĂRBAŢI 

de la Părintele Iosif Vatopedinul (1921-2009)

1. Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie. Acest lucru l-a făcut şi Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine Însuşi ca să o facă slăvită.

2. Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum şi faptul că toata truda şi toată strădania lui au un singur scop: ca ea să fie fericită.

3. Soţul ar trebui să fie pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată, alteori frate, altădată prieten şi întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta, va avea parte de o atitudine netulburată şi armonioasă din partea soţiei, care, de multe ori este mai binevoitoare şi mai jertfelnică, dar alteori, în faţa unor evenimente neînsemnate, se descurajează şi se teme.

4. Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea şi legătura cu soţia, deoarece diavolul şi slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască, pentru a lovi însăşi rădăcina vieţii.

5. Bărbatul „Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca fiind făptură mai slabă”, (1Pt. 3,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire şi prin delicateţe, nu prin dojană şi mânie.

6. Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare amabilitate unei alte femei, fie colegă de serviciu, fie prietenă, în sufletul femeiii se aprinde invidia. Nu pentru că ar fi o pornire pătimaşă ci, din pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe, să găsească „butonul” de îmblânzire a soţiei.

7. Femeia, după naşterea primului copil, nu mai doreşte atât rolul sexual al soţului, cât tandreţea şi afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să cunoască acest lucru şi să fie tandru cu soţia sa.

8. Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora, pentru că de multe ori, din egoism, soţii îşi mustră soţiile mai ales în prezenţa propriilor rude.

9. Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit: „Lasă-mă, n-am timp acum!”, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: „Iubito, am treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu”. Când soţia va înţelege şi se va convinge că soţul o iubeşte, atunci devine de bunăvoie aşternut picioarelor lui, gata de orice jertfă.

10. Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi descoperiţi. Să-i spuneţi totul şi să vă consultaţi cu ea în toate. Nu e bine ca soţia să afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la prieteni. Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii.

       Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi umplut nici măcar de dragostea propriilor copii! Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu îşi manifestă dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia şi bănuiala.

(Parintele Iosif Vatopedinul).

Floricele de la soțul meu primite sâmbăta ❤️

Ziua eliberării Oradei la 105 ani...

Ieri am avut o zi frumoasa, de dimineață am fost la biserica pt pomenirea celor dragi ai mei plecați în veșnicie, după care  părintele ne-a rugat sa pregătim gustări pt un grup de pelerini de la Bistrița. Am făcut treaba la biserica și am venit acasă pt masa de prânz.

De când cu problema mea de sănătate, mănânc mai multe crudități. Totuși, sufletul meu îmi spune sa continui postul.. Doamne, ajuta neputinței mele!

Sunt recunoscătoare ca prin oameni Dumnezeu mi-a trimis ajutor și urmez ceva tratament naturist cu rezultate bune🙏🥹😘😊

Mulțumesc din inima mea tuturor celor care mi-au fost de ajutor în aceste săptămâni 🙏🙏🙏

Seara, deși nu aveam în plan, am mers la concertul Andrei, Tradițional, din piața Unirii. Mi-a plăcut ca totuși muzica nu bubuia chiar asa de tare.

Mi-au plăcut toate piesele cântate, dar și  invitații Andrei.

Însă muzica din Oltenia a Mariei Tănase sau a  gorjencei M. Lataretu mi-au adus aminte de rădăcini...

La final s-a intonat imnul național de către toți oamenii și seara s-a încheiat cu un frumos spectacol de artificii.

Am rezistat ceva în picioare, dar a fost bine. În dimineața asta am mers la biserica și Ștefan mi-a făcut poze. Las una aici 

Și câteva instantanee de aseară:

O noapte de durere...

Noaptea trecuta am petrecut-o așa

Da, din cauza unei dureri abdominale intense, niște crampe mari, am ajuns la Urgenta. Bineînțeles ca din cauza durerilor atât de intense am făcut și hipertensiune arteriala, dar slava lui Dumnezeu ca mi-a trimis oameni buni în cale și m-au ajutat cu toate analizele, investigațiile și medicația potrivita.Chiar sunt niște oameni dedicați la UPU. 

Luni dimineață m-am dat jos din pat cu dureri de cap, dar am luat 1 nurofen, insa fără efect. Ștefania avea accese de  tuse  și am mers cu ea la dr de familie. A primit tratament, apoi am mers la farmacie sa ridic reteta și tot ma durea capul. Farmacista mi-a dat un cafetin. Degeaba..

A trecut ziua de luni cum a trecut.. 

Marți, însă slăbiciunea trupeasca s-a instalat in grabă, dar am zis ca seara ne punem la somn mai devreme și ma voi reface...

Nu, nu a fost așa... Pe la ora 23 am simțit niște dureri tăioase de burta, încât abia mai respiram..

Am luat un ketotifen de 80 mg, dar fără succes. Durerea s-a intetit cu tot cu spate și abia mai respiram.. Am stat asa pana la ora 2...

M-am schimbat de pijamale și am făcut comanda la taxi. În liniște sa nu ii tresesc pe copii, am plecat spre spital..

Menționez ca la ieșirea din casa i-am cerut lui Dumnezeu sa ma pot întoarce pana se trezesc copiii, deoarece Ștefan este plecat de 10 zile cu serviciul în Belgia.

Am simțit multă pace, cu toate ca aveam crampe mari și perfuziile curgeau cu analgezice... 

Pe la 5 am simțit ca ma mai liniștesc și au ajuns și analizele de urina care au fost ok, după care am primit o reteta și recomandarea de a ma opera de litiaza biliara. Am mai mulți calculi biliari și de aceea durerea a fost atât de profunda...

Acum simt o durere suportabila. După sfintele sărbători de Paști urmează sa cercetez situația și sa văd dacă e cazul de operație... 

Dar ziua nu s-a rezumat la atât, deoarece azi după amiaza am dus-o și pe Ștefania la urgente la spitalul de copii.

Tușește mult, vomă, febra... 

Analizele au ieșit bune. Am mai primit o alta rețeta...

Doamne, suntem copiii tăi, miluiește-ne! 

O zi de primăvară caldă

Duminica a treia din Postul Mare este dedicata cinstirii Sfintei Cruci.

Dupa slujba de la biserica și evenimentul cultural de prezentare a unei cărți de poezii creștine de la biserica am venit acasă să luăm m masa de prânz și după am mers în parc. 

Ne-am bucurat de razele calde ale soarelui, ne-am jucat, am citit puțin din Viața Sf Ioan Colibașul și am făcut câteva poze 😊

Cartea de poezii lansata astazi la biserica este aceasta. 

În alocuțiunea autoarei, doamna Florentina Pușcău, mi-a plăcut mult gândul dânsei de a ne ruga mai mult...

 În încheiere dansa a recitat o poezie dedicată Sfintei Cruci, pe care o  las și aici:

 

Gânduri de început de april

Sâmbăta, 30 martie a fost pomenit unul dintre părinții isihasti ai bisericii, Sfântul Ioan Scărarul, cel care a alcătuit Scara.

Deși Scara este o carte alcătuită cu predilecție pentru călugări, în aceasta găsim și îndrumări și îndemnuri pentru mireni. 

Din aceasta carte se citește câte puțin deoarece sunt cuvinte de profunda trăire și gândire teologica. 

Cuvântul 1.Despre lepădarea de viata lumeasca.

La punctul 21 din Cuvântul 1 descrie Sf Ioan asa:

"Niște oameni, trăind nepăsători în lume, m-au întrebat, zicand: "Cum putem noi, trăind cu neveste și fiind încărcați de griji lumești, sa ducem o viata monahiceasca?". Eu le-am răspuns: " Tot binele pe care puteți să-l faceți, faceți-l; nu ocărâți pe nimeni, nu furați, nu mințiți pe nimeni, nu va făliți înaintea nimănui, nu urâți pe nimeni, nu lipsiți de la adunările bisericești, fiți milostivi cu cei nevoiași, nu smintiți pe nimeni, nu va atingeți de femeia altuia, ci fiți mulțumiți cu femeile voastre. Dacă veți face astfel, atunci nu veți fi departe de împărăția cerurilor.

La punctul 21. Sfântul Ioan zice asa:

"Adu cu osârdie lui Hristos ostenelile tineretilor tale și te vei bucura de bogăția nepătimirii la bătrânețe, căci cele adunate la tinerețe hrănesc și mângâie pe cei slăbiți la bătrânețe. Tinerilor! Sa ne ostenim cu râvnă, să alergam cu trezvie, căci nu știm când va veni moartea. Avem niște vrăjmași vicleni și rai, perfizi, șireți, care țin focul în mâini și vor sa aprindă Biserica lui Dumnezeu cu același foc care se afla în ei( al patimilor), vrăjmași puternici, care nu dorm niciodată, nematerialnici și nevăzuți. Deci nimeni din cei tineri nu trebuie sa asculte pe vrăjmașii draci, atunci când ii șoptesc, zicându-i : Nu-ți istovit trupul tău, ca să nu cazi în boală și neputință....