Crucea mea

 Astăzi mi s-a arătat în minte crucea familiei mele și am zis că sa o desenez.

Stăpân peste Crucea aceasta este Hristos!

Deși am căutat ceva materiale sa adaug, nu mi s-a arătat la îndemână nimic care să se potrivească.

Așa că o să exprim in câteva cuvinte cele desenate.

Dintr-o căsătorie a doi tineri, Andreea și Ștefan prin binecuvântarea  lui Dumnezeu se nasc vlăstarele familiei întemeiate pe Hristos:

• Matei - băiatul meu și al lui Stefan(am dorit să fie băiat atunci când am aflat de sarcină🥰). Sarcina cu el a fost plină de sentimente de tot soiul, am fost într-o stare de neliniște permanenta, separarea și divorțul dintre părinții mei... Nașterea lui Matei a fost grea. Îmi amintesc că eram la maternitatea din Vatra Dornei, unde venisem de cu seara cu dureri de naștere mari...dar am avut ceva de indurat până a sosit Matei în brațele mele.  Știu că am avut o moașă blândă care mă mângâia pe spate și mă încuraja că voi reuși...

Cred că am reușit și pentru că socrii mei au cerut rugăciunile pr.Mihai. Cum a inceput părintele sa se roage, îndată la scurt timp am și născut!

Cred cu tărie în ajutorul lui Dumnezeu, ajutor  care a dus la grabirea nașterii lui Matei.

Între timp Matei a crescut, eu am rămas cu amintirea vie în sufletul meu a primei mele nașteri, a primului boboc din viața noastră de familie!  

Uitasem, Matei s-a născut cu 3700g și cu nod adevărat de cordon. Mai târziu mi-am dat seama că starea mea din sarcina, de neliniște, a avut impact și asupra lui...

Mai știu că în momentul expulziei parcă mă aflam într-o altă lume, însă îmi amintesc că asistentele apăsau pe burta că să îl nasc pe Matei mai ușor, iar altele mi-au făcut o epiziotomie de care m-am vindecat cu greu după. Chiar am avut ceva de tras după acea incizie a perineului și fără anestezie...

Dar, cum timpul le rezolva pe toate a trecut și acea perioadă...

La cele 4 luni ale lui Matei am avut niste neînțelegeri cu socrii și a trebuit să ne mutăm la Oradea in chirie. 

Viața la Oradea era liniștită, chiar dacă ajutoare nu mai aveam, ne găseam într-un oraș nou, necunoscut...

Ne-am acomodat repede și fiindcă viața noastră se afla in comuniune cu biserica, cu Dumnezeu. 

Tot în acea perioadă am traversat cred că aproximativ 1 an de tot felul de certuri de familie, recunosc, eu eram capul neînțelegerilor prin felul meu mai orgolios de a fi, fiind unica fiică a părinților...nu știam eu pe atunci cu ce se mănâncă căsătoria. 

Pentru toate capriciile mele de atunci, pt dovada de iubire a soțului meu, pentru răbdarea lui mare nu pot decât să fiu recunoscătoare atât lui cât mai ales lui Dumnezeu🙏🙏🙏

Acum, la aproape 14 ani de atunci văd acea stare că pe o etapă de maturitate, un fel de examen la care mergi cumva nepregătit...dar ce bine e când mai ai o șansă să înveți și să mai revii la examen...

• Teodora - prima noastră fetiță♥️

Sarcina cu ea a decurs frumos, nașterea a fost mai ușoară și într-o noapte de vară, pe o ploaie torențială, căzuse și lumina în sala de nașteri, se naște o fetiță frumoasa foc, gingașă și tare cuminte. 

Greutatea Teodorei a fost de 3300g. Îmi amintesc că prima impresie a lui Ștefan când a venit la maternitate a fost: Cât de  mica e! 

Spre deosebire de Matei care nu a supt la sânul meu deloc, pe Teodora am alăptat-o până la doi ani. Cu Matei a trebuit să mă mulg și să îi dau lapte cu sticluța, cam 8 luni am făcut așa până nu am mai avut lapte😊.

Acum Teodora are 10 anișori și a rămas la fel de cuminte🥰 . Este sensibilă și îi place lectura ca și mie, chiar daca fizic nu prea semănăm😊

• Ștefania - o fetiță mare la propriu, de 4200g. Povestea Stefaniei este între agonie și extaz. Înainte să se zămislească ea în pântecele meu, pierdusem o sarcina(a treia). Experiența aceea a trecut. Îmi amintesc că sângerările nu se conteneau și cu tot efortul sarcina nu a mai putut fi salvată. Atunci am făcut și prima anestezie locala din viața mea. Îmi amintesc cum în timp ce mi se făcea anestezia am adormit instant că după să mă trezesc într-un salon...cam tot de pe atunci anemia și-a făcut simțită prezența în corpul meu, căci la sarcina cu Ștefania am avut stări tot mai grele...

Dar să revin. Poate și cumva sa umplu golul pierderii amintite mă aflam în biserică la liturghie într-o duminică când m-am pomenit că mă rugam Domnului că eu vreau, că mai vreau un copil...

A venit Ștefania, fetița care a îndurat un travaliu greu, ca după multe și multe ore de contracții mari, cu multe rugăminți de doctori să mă mai păsuiască, cu oxitocina, calciu ...colul meu nu reușea să se relaxeze și copilul nu dădea semne de coborâre...am încercat și epidurala, dar mai tare mă durea...

După nu mai știu câte tușee, medicii cu acordul meu, până la urmă m-au băgat în sala de operații. Aici am avut surpriza că anestezia să nu prindă și să simt tăieturile până au scos copilul. Abia la sutura plăgii nu am mai simțit durere. Dar mai contau acele dureri, comparativ cu cele de naștere, cu travaliul extrem de greu?!?

Stefania a supt lapte de la mine cam 10 luni, nu dormea nopțile și nici eu ...așa că m-am trezit fara lapte ...

Stefania e singurul copil pe care l-am născut la maternitate privată. Erau și prețurile mult mai mici față de acum.

Stefania este o altă minune, mult dorită de sufletul meu. Este un copil plin de iubire dar și de multe frici specifice vârstei de aproape 5 ani🥰

Fata de această fetiță am o slăbiciune, nu îmi explic de ce încă! Unde e atât de energică poate, dar și când urlă cădem în cealaltă latură...

• - Marina - copilul cu ochi senini și copilul care a venit în viețile noastre ca o mare binecuvântare ca și ceilalți. Sarcina cu Marina m-a găsit cumva nepregătită, istovită și recunosc că nu am fost la început atât de bucuroasă.

Dar mi-am cerut iertare și m-am spovedit de gândurile nepotrivite....

Marina s-a născut în perioada pandemiei, la maternitatea de stat din Oradea prin cezariană, a doua cezariana.

Îmi amintesc că am fost internată cu o zi înainte pt test Covid apoi am așteptat singura in salon până la venirea rezultatelor. Mâncare am primit la ușă. Le era frica infirmierelor sa intre in salon...

Așa a fost.  

După anestezia lombara au scos-o pe Marina, o fetiță tare frumoasa. Avea 3300g și nod adevărat de cordon. 

Însă frumusețea ei m-a copleșit și abia așteptam să fiu cu ea in salon după prima zi la terapie intensivă ..

Doamna dr cu care am născut zicea într-una că ,, asta sefă se va face,,- sincer nu am înțeles prea tare atunci și când am mers la scos firele iar mi-a repetat și mi-a zis că o să văd eu...

Pe ea nu am alăptat-o decât 5 luni. Nu am mai avut lapte oricat am luat la pastile...

Marina este un copil binecuvântat și o iubim nespus de mult. 

Doamne asta e familia pe care mi-ai dat-o! Te rog sa veghezi asupra ei și să ne faci biserica vie a împărăției Tale!

Urcăm spre Înviere

 Astăzi am luat cartea episcopului Macarie Drăgoi sa mai citesc de unde am rămas și am dat peste ceva care se potrivește mai ales acum in Postul Mare, dar și în rostul nostru că trecere prin viața asta spre nădejdea vieții veșnice.

Sa nu părăsim drumul, urcușul greu al Crucii! Să avem nădejde🙏🙏🙏

Ieri cald, azi ninsoare

 Da, astăzi a fulguit bine la Oradea. Aici îi spune zăpada mieilor😀

Am zărit pe Facebook niste poze din curtea palatului Baroc.

Sursa M.Popovici.

Săptămâna trecută era primăvară de-a dreptul, azi 0°.

Despre ziua plină de ieri

 După slujba de duminica, am mers la un restaurant pentru a lua prânzul. Apoi ne-am mai plimbat prin stațiunea Moneasa după care am mers la un alt local, foarte frumos, unde am servit câte ceva în cinstea celor câțiva colegi de autocar, sărbătoriți in luna martie.

Am mâncat și tort și am avut o după amiază plăcută în compania celor veniți în această excursie frumoasă!

Celor serbați le doresc multă sănătate și ani mulți binecuvântați!

Mi-a plăcut bucuria acestor oameni, ardeleni de seamă și nealcoși, adică frumoși 😃😀.Tradițiile din Bihor sunt frumoase și le admir cu drag când am ocazia😊🤗😃

Cu dansurile lor învârtite rămân la stadiul de privit și admirat😊🙂

Acest restaurant este așezat lângă un superb lac. În interior este un design rustico-modern, ba chiar am avut ocazia să cânt un pic și la pianul din interior😊

Bine, sa nu înțelegeți că știu partituri sau mai știu eu ce, așa ca un profan în ale pianului😀

Din stațiune am cumpărat câteva lucruri. Teodora și-a luat un cub de joacă. 

De la taraba frumos amenajata a unei superbe doamne mai în vârstă, o doamnă frumoasa la chip și la suflet, căci am schimbat câteva vorbe cu dumneaei, am luat un set de ustensile din lemn și un vas de ceramica ales de Teodora.

Îmi place acest set mult

Iar de la un producător local de lavanda aceasta superbă vază 🥰

Tot alegerea Teodorei a fost și în acest caz😃

Eu am ales niste săculeți de lavanda.

O icoană care îmi este tare dragă

 Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” (Glykophilousa) de la Mănăstirea Filoteu este prăznuită pe 27 martie și în lunea din Săptămâna Luminată.

Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este una dintre icoanele salvate în timpul perioadei iconoclaste și ajunse în mod minunat în Muntele Athos.

Inițial, icoana a aparținut unei femei evlavioase din Constantinopol, numită Victoria. Ea era soția senatorului Simeon. Victoria cinstea sfintele icoane, mai ales pe cele ale Maicii Domnului, în fața cărora se ruga în fiecare zi.

Soțul ei îl susținea pe împăratul Teofil Iconoclastul (829-842) în combaterea cinstirii sfintelor icoane. Din porunca împăratului, soldaţii cercetau casele oamenilor şi ardeau icoanele pe care le găseau.

Ajuns acasă, Simeon i-a zis soției sale să-i dea icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” (Glykophilousa), ca să o ardă.

Victoria a încercat să salveze icoana Maicii Domnului, ducând-o pe ascuns la malul mării și i-a dat drumul pe apă. Imediat icoana s-a ridicat în picioare și a plutit deasupra valurilor.

După un timp, icoana Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu a apărut pe țărmurile Muntelui Athos, în apropiere de Mănăstirea Filoteu, unde a fost primită cu mare cinste și bucurie de stareț și de obștea mănăstirii. Maica Domnului însăși i s-a arătat starețului într-o noapte, indicându-i locul unde va găsi icoana ei.

După ce au scos icoana din mare și au așezat-o pe țărm, din acel loc a izvorât imediat apă dulce. Aceasta izvorăște și astăzi.

În fiecare an, în lunea din Săptămâna Luminată, Părinții de la Mănăstirea Filoteu merg în procesiune cu icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” (Glykophilousa) până la izvorul de pe țărmul mării, în locul minunatei aflări.

Despre această icoană se spune că ar fi una dintre cele 70 făcute de Sfântul Apostol Luca. Ea revarsă multe minuni asupra celor care îi cer ajutorul cu credință.

Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” aparține tipului iconografic „Glikofilusa”. Pruncul Hristos are fața lipită de a Maicii Sale, într-un gest de mare tandrețe. În această icoană Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pare a-L îmbrățișa mai bine decât în alte icoane, iar expresia ei este mult mai afectuoasă.

Icoana este așezată pe iconostas în partea stângă a katholikonului  Mănăstirii Filotheu.

Material este luat de pe pag de fb a monahului Filotheu Bălan.

O zi la schitul Moneasa

 Astăzi în a patra duminică din Postul Mare am fost la slujba la Schitul Sfinții Apostoli Petru și Pavel de la Moneasa, jud. Arad.

La sfârșitul sfintei liturghii părintele ne-a citit și dezlegările Sf.Vasile. 

Doamne, îți mulțumim 🙏🙏🙏

Bucură-te, Marie!

 Astăzi începutul mântuirii noastre, Hristos Domnul se întrupează în pântecele curat al Mariei, Maica Domnului nostru și Maica noastră a pământenilor!

O, Doamne miluiește-ne pe noi, pentru rugăciunile pururea Fecioarei Maria!

Am reușit astăzi cu rugăciunile Maicii Domnului să mă spovedesc și să mă împărtășesc cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos🙏🙏🙏

Doamne, îți mulțumesc pt mila Ta revărsată asupra sufletului meu🙏

Bucuria și liniștea din suflet nu pot sa le pozez🙏🥰

La mulți ani, mamelor creștine!

Sa avem și noi multă putere de rugăciune pentru copiii noștri🙏

Puterea noastră

✓ Fiindcă Dumnezeu este izvorul bucuriei, liniștii, fericirii și puterii noastre, sa ne exersăm mintea îndreptând-o spre Dumnezeu și căutând să-I facem voia, dar să nu ne bizuim niciodată doar pe puterea minții noastre.

- De ce ne este greu sa ne rugăm?

- Din cauza păcatului, căci păcatul ne îngreunează sufletul.

✓Acum, osândindu-mi păcatele și slăbiciunile, trebuie să dobândesc inimă smerită, in pofida trufiei și a simțămintelor obscure care mă tulbură. Îmi trebuie hotărâre, energie, curaj!

Extrase din cartea:

Vremea se încălzește usor

 Iată-ne ajunși și la sfârșitul lunii martie, când primăvară intra în viața noastră cu multă putere!

Cum în casă nu mai stăm la fel de mult, copiii trebuie sa se joace afara, m-am gândit că în timpul când mă aflu în parc sau in alta parte cu copiii să mă deprind cu rugăciunile:

„Doamne, miluieste-mă după cum știi și după cum voiești! ”- o rugăciune a Sf.Ambtozie de la Optina.

„Doamne, Tu ești dragostea inimii mele și pe Tine Te doresc". Fie-Ți milă de mine, roaba Ta!”

"Preacurata Maică Marie, pentru noi roagă-te!"

Sper ca să mă silesc spre rugăciune, dar nu cantitativ, ci calitativ🙏🙏🙏

Doamne, ajuta pe tot omul care se roagă Ție!

Iconițe pe biroul meu.

O pildă

 Pilda zilei: PĂCATUL, URA ȘI SACUL CU CARTOFI-PILDA MÂNIEI"

Într-o zi, un om a mers la duhovnicul său pentru a-i cere sfatul în privința mâniei sale.

– Părinte, eu întotdeauna vă văd calm și bine dispus, învățați-mă și pe mine să fiu așa, să nu mă înfurii și să nu mă supăr pe nimeni.

– Bine, băiete. Fă rost de o pungă și de niște cartofi .

 – Și ce să fac cu ea?

 – Atunci când te vei supăra pe cineva, ia un cartof, scrie pe el numele acelei persoane, pune-l în pungă și poart-o cu tine peste tot. Așa vei face de fiecare dată când te vei supăra pe cineva.

Trecuse ceva timp. Punga s-a umplut de cartofi, o parte au început să se strice, a devenit foarte grea și urât mirositoare. Omul indignat a mers la duhovnicul său, ca să afle ce să facă mai departe.

– Părinte, punga asta e foarte grea și împuțită, nu mai pot s-o port cu mine. Pot s-o arunc?

– O s-o arunci atunci când vei arunca și supărările tale împuțite din suflet și o să înveți că nu trebuie să le mai aduni, pentru că te strici pe dinăuntru și tu ca și cartofi.

O imagine frumoasa din Athos.
Textul pildei e preluat de pe pagina de fb. Muntele Athos.

Cumpărături de post

 Astăzi am făcut niște cumpărături de post. Am dat și prin piață pt legume proaspete!

Magiun prune de casa tot din piață.
Am mai luat și se consumă repede.

Taieței de mei fara gluten

Tempeh e prima dată când cumpăr.

O miere tot din gama de luna trecută.
Acum am luat cu levănțică 🙏

Iar bonus am cumpărat crema asta pt ten de la Hofigal.