Fiind în perioada premergătoare Sfintelor sărbători Pascale, inevitabil îmi aduc aminte de pregătirea de când eram acasă la părinți.
Îmi aduc aminte cum ne pregăteam de spovedanie și cum mergeam cu părinții să ne cumpere haine noi de Paști!
Aici eu eram mai pretențioasă, acum parcă nu mai sunt așa!
Era tradiția în Oltenia mea draga, ca de Paști sa ne înnoim și sufletește și trupește cu haine noi și frumoase.
Mamaia mergea cu noi la biserica în Sâmbăta Mare unde ne spovedeam și ne împărtășeam ducând la biserica un bănuț și ouă roșii!
Biserica mea, a copilăriei mele este o biserică care în urma cu peste 500 ani a fost mănăstire de călugări, deci este o capodopera arhitecturala. Încă se mai păstrează zidurile care înconjoară biserica și chiar o parte din chiliile călugărilor....
La biserica Adormirii Maicii Domnului din Segarcea m-am format duhovnicește. Sunt recunoscătoare preoților slujitori pe care am avut bucuria să-i cunosc!
Îmi amintesc cu drag pe Părintele Sajin, un basarabean cu o milă de oameni cum nu am mai întâlnit. Sa fie pomenit din neam în neam.
Alte amintiri cu dor și mult drag sunt cele, când după cele 7 săptămâni de post, in noaptea de Înviere veneam acasă după ora 4 dimineața căci se făcea după ceasurile Paștilor și Sfânta Liturghie, odată ajunse acasă, eu împreună cu mama spărgeam ouă roșii și mâncăm cu o pofta de nedescris ouă de Paști care aveau cel mai bun gust din lume atunci!
Mâncăm 2 chiar și 3 oua cu mustar după care gustam și alte preparate cum ar fi cozonacul sau pasca.
O, Doamne, ce desfătare mi-ai dat!
Mulțumesc, Bunule Dumnezeu pentru toate!
Astăzi sunt prăznuiți cei 40 de mucenici. De asemenea în familie se coceau 40 de bradoși sau colăcei in forma de 8.
Bunătăți și bunătăți.....
Astăzi eu nu voi face mucenici, însă mă voi ruga celor 40 de mucenici și am să ii rog sa miluiască cu sfintele lor rugăciuni pe toți cei dragi ai mei!
Va îmbrățișez cu drag,
Andreea.
ce amintiri frumoase!
RăspundețiȘtergereeu sunt "copil de bloc" din oras mare... traditiile in timpurile comuniste erau puternice doar la tara. Eu nu am avut bunici la tara, asa ca... Imi amintesc insa vremea cand inca traiau strabunicii, mergeam în fiecare duminica la Bisericuta din Lazaret/Sibiu de mana cu Mosu si Buna, care aveau în biserica scaune marcate cu placuta cu nume. Eram mica, pe când aveam 4-5 ani s-au stins strabunicii si nu a mai mers nimeni in mod regulat la biserica.
Despre colaceii de "40 Mucenici" am aflat mult mai tarziu, de la o colega de serviciu...
Acum, in Germania, sunt si mai departe de traditiile românesti. Dar Pastele il serbam de doua ori ♥
Toate cele bune, Andreea!
Mulțumesc, Carmen!
ȘtergereEu acum, de vreo 15 ani stau la bloc și nu pot sa zic că îmi place!
Tanjesc că să ne mutăm la casa și să am o grădinuță cu flori....
eu am crescut la bloc, dar locuiesc la casa cu curte si floricele ☺, de 20 de ani ♥
ȘtergereE o splendoare sa ai curte cu floricele!
ȘtergereMă bucur pt căsuța ta!
Andreea dragă, deși eu sunt din Muntenia, de lângă Giurgiu, descopăr cu bucurie că avem multe amintiri asemănătoare din copilărie. La fel ne înnoiam și noi pentru Sfintele Paști, tot în sâmbăta Paștelui mergeam și noi la biserică să ne împărtășim și la fel se pregăteau și la noi bradoși.
RăspundețiȘtergereSingura diferență esențială este că noi mâncam ouă roșii și cozonac pe drumul de la biserică spre casă. :))
Spre casa noi mâncăm Pastile, pe care îl aduceam și acasă și trebuia pus în cireș sau îl alt pom. Nu am înțeles tradiția aceasta de a nu intra cu Pastile in casa🙂🙂🙂
ȘtergereDaniela draga, ce crezi că fac la ora asta?
ȘtergereBradoși moldovenești☺️
Nu aveam planificat, dar fetele au dorit și eu m-am conformat!
E mult de lucru la cei moldovenești și după atâtea mânuțe pe la bucătărie are mămica Andreea ce curata până în noapte târziu☺️
Acum sper să reușesc să pun și pe blog rețeta și isprava fetelor că să aibă amintire😉😊🥰🤗♥️
Să aveți spor și bucurie!
ȘtergereAcum sunt la dospit și am in răgaz să citesc din Biblie, Noul Testament.
ȘtergereApoi mă apuc de treabă sa ii modelez cu fetele ...
Aici în Ardeal este paștele Blănilor in prima duminică după Înviere!
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Am făcut deja, acum suntem în proces de curățenie la bucătărie!
O, Doamne tastatura asta de pe telefon.
RăspundețiȘtergere* Blajinilor nu Blanilor
Andreea, si eu sunt tot din Muntenia, insa am aceleasi amintiri ca si tine. De fapt, la noi sunt obiceiuri. Pentru ca mama, fiind crescuta la oras, a cunoscut aceste obiceiuri cand s-a casatorit. I-au placut atat de mult, incat a dus aceasta traditie mai departe. Toti mergeam la Slujba de Inviere si, dimineata devreme, ajungeam acasa cu Lumina Sfanta, tata aprindea candela de la aceasta Lumina si intotdeauna avea grija ca aceasta sa nu se stinga pana la Inaltare, dupa care ne punea Pastele intr-un paharel mic, cu o gura de vin rosu, spuneam rugaciunea si ne asezam la masa servind din toate bunatatile gatite de mama. Doamne, ce veselie! Si, bineinteles, si eu am ales sa duc mai departe aceeasi traditie. Sper ca si copiii mei sa continue aceste obieciuri.
RăspundețiȘtergereCe frumoase copilărie ați avut, doamna Ioana!
ȘtergereCred că simplitatea ne aduce multa veselie sau bucurie sufletească!
Viața trăită în simplitate..
Și noi incercam aici la oraș să trăim cat mai simplu, dar nu se compara cu acele vremuri nimic...