Citesc cu mult drag pe pr. Sofronie Saharov.
Câteva cuvinte doresc sa lescriu și aici, au un înțeles foarte profund și de finețe mare:
"Domnul grăiește lăuntric în fiecare om și dezvolta un limbaj, sau mai bine zis un metalimbaj. Această grăire de taina se face de Dumnezeu întru om, dar prin fiecare înspre tot neamul omenesc. Adesea numim aceasta limba suspinul Duhului Sfânt pentru toată făptura. De aceea în fiecare om lucrează, luminează și dăinuie suspinul Duhului Sfânt ca Domn al Vieții, ca Mangaietor Veșnic.
... Atunci când fiecare dintre noi am fost chemați la Viață, am fost zidiți din bucurie și întâmpinați cu un surâs. E surâsul veșnic al lui Dumnezeu. Acest surâs l-a avut Domnul Hristos pe Sfânta Sa față când a înviat din morți, când a prădat iadul și l-a făcut pe Om biruitor asupra morții. Atunci ne-a îmbrățișat pe toți cu cu plinătatea dragostei purtata în trup de Om Care a trecut prin moarte cu moartea călcând..... "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu