marți, 23 mai 2023

Ce aș alege daca s-ar putea...

 Astăzi m-am gândit la o tânără femeie, la Liliana Preda, soția diaconului Sabin Preda de la București...

Liliana a fost pusă în mormânt astăzi. 

Spre deosebire de prietena noastră Claudia, care a murit după o suferință mai scurtă, această femeie, Liliana, am înțeles că s-a stins din pricina unui cancer de pancreas. Mă gândeam cât de mult a suferit, dat fiind că și în familia mea a murit cineva de același tip de cancer. Tataie, căci despre el vorbesc, a fost diagnosticat cu o forma de cancer pancreatic, care l-a răpus după 6 luni de suferință mare🥹

Acum, inevitabil când auzim de moartea unei persoane tinere ne gândim că oricare putem muri de tineri sau nu!

Astăzi, mi-a venit un cuget despre moartea mea, despre felul în care Dumnezeu mă va chema la El: după o suferință scurta sau mai lunga sau fulgerător!

Răspunsul nu mi l-am dat, vă dați seama, însă cert e că nu aș fi pregătită acum!

Așa că rog pe milostivul Dumnezeu să așeze sufletul Lilianei in rai!

Celor rămași ai familiei sale, sa le dea Maica Domnului multe mângâieri!

 Iar pentru mine, doar atât cer: vreme de pocăință și când va fi chemarea Domnului, "Andreea, am venit să iau sufletul tău!" sa pot răspunde cu împăcare: " Da, Doamne, în mâinile Tale încredințez sufletul meu!".

Cât de scurta e vremea noastră aici pe pământ! Și cât de diferit percepem noi timpul față de cum se raportează Dumnezeu la acest timp....



Astăzi este sărbătorită Sfânta Mironosiță, Maria lui Cleopa🙏

16 comentarii:

  1. Dumnezeu să o ierte pe Liliana și să o odihnească în lumina Lui cea neînserată! Iar pe micuțele ei, Sabina și Ilinca să le mângâie Maica Domnului!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dumnezeu s-o ierte!
      😥😥😥

      Ștergere
    2. Am tot vorbit și eu cu soțul meu și cu copiii zilele acestea despre moarte, ba chiar și cu mama mea. Mă bucur că am clarificat niște lucruri... Unde îmi doresc să fiu înmormântată, de pildă.
      Și i-am rugat pe copii să scrie pe blog, să nu credeți că am încetat să scriu din alte motive. :)
      În rest, mă rog și pentru mine și pentru lumea toată pentru sfârșit creștinesc, neînfruntat, în pace și pentru răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos. Să cerem mare milă!

      Ștergere
    3. Așa este, Daniela draga!
      Spunea părintele Arsenie Papacioc că între viață și moarte este un singur pas, dar teribil!
      Sa nadajduim că mila Domnului va cântări mai mult asupra răscumpărării sufletelor noastre! 🙏

      Ștergere
    4. Dumnezeu să-i ierte!
      Da, noi că mai apucam încă o zi este darul lui Dumnezeu pt noi, sa ne pocăim...

      Zilele trecute am avut o migrenă puternica, atipică...era și pe fondul unei dereglări de ciclu, care a venit mai devreme fata de obicei...
      Stefan m-a lăsat să dorm mai mult dimineața respectiva și când m-am trezit parcă mi-a zburat gândul la marea trecere din aceasta viață🥹🥹🥹
      Chiar îi spusesem lui Stefan, ca să mai ajung o data sin pelerinaj, la sfinții mei dragi..el a râs....am râs împreună de grija mea..

      Ștergere
    5. Chiar mă gandeam că ajungem in pelerinaje la sfintele mănăstiri daca e voia Sfinților respectivi..când ei ne cheamă la ei...
      E o taină și aceasta!

      Ștergere
    6. Da, chiar așa este!
      Mă bucur, Luiza pt tine și pt mama ta! 🥰🤗🙏

      Ștergere
    7. Si eu am ajuns tot asa la Sf. Ioan Rusul, in Evia.
      Am aflat de Sf. Ioan cand treceam printr-o perioada foarte grea din viata mea. Intr-o zi ascultam la Trinitas cum povestea parintele slujitor de la bisericuta Maternitatii Polizu din Bucuresti (acolo este o particica din moastele Sf. Ioan Rusul) cum a ajuns el in Evia in chip minunat, cum nu avea bani de calatorie si i-a primit (fara sa-i ceara cuiva) si cum, practic, "a fost trimis" la Sf. Ioan.
      Si tin minte ca m-am gandit atunci: "Cine stie cand voi putea ajunge si eu la Sf. Ioan Rusul ...". Eram absolut sigura ca asta nu se va intampla prea curand.
      Dar la un an de zile s-au aranjat lucrurile fara ca eu sa fac aproape nimic (!).
      Am fost trimisa intr-un schimb de experienta pentru o saptamana la o institutie din Grecia, impreuna cu o colega de serviciu (asta nu se mai intamplase inainte si nu s-a mai intamplat nici dupa aceea; de altfel eu foarte rar ies din tara, oricum).
      Colega mea avea pe atunci cateva rude in Grecia pe la care am si trecut cu o zi inainte sa plecam din Grecia, cand terminaseram deja cu treburile de serviciu. Am indraznit sa le intreb daca Sf. Ioan Rusul e departe de locul in care eram, gandindu-ma ca poate gasesc o cale sa ajung la el in timpul ramas, poate cu un autobuz-ceva. Dar rudele colegei au spus ca si ele ar vrea sa mearga, ca inca n-au fost la el (desi erau in Grecia de cativa ani) si ca mergem toti cu masina. Si asa am mers cu totii pana la Sf. Ioan Rusul, cu cateva ore inainte de a pleca spre Romania.

      Ștergere
    8. Ce minunat!
      Așa lucrează sfinții noștri!

      Ștergere
  2. Dumnezeu s-o ierte!
    Am citit postarea cu o strangere de inima.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu cine mi-a scris, dar as fi vrut să știu prenumele...
      Este postare mai dura, așa este, însă reflecta o realitate, realitate pe care ne privește pe fiecare dintre noi: moartea!
      Contează cum vom trece pragul vieții trecătoare spre viața nemuritoare, Raiul dau Doamne ferește, Iadul...

      Ștergere
    2. Prenumele meu e Maria.

      Ștergere

Ziua a cincea din pelerinajul de Sfântul Nectarie, 2024

08.11.2024 ne-a găsit la PATRAS. După servirea mesei de dimineață am plecat spre Catedrala Sfântul Apostol Andrei unde era deja începută lit...