Treceți la conținutul principal

Noul Mucenic Filumen

Capitolul VI din cartea Chipuri ale sfinteniei este adresat Sfântului Mucenic Filumen.
 


Părintele Filumen vede lumina zilei la 12 octombrie 1913 in familia lui Gheorghe și a Magdalenei Hasapis, în ținutul Levkosiei, Cipru. La botez primește numele de Sofocle. Familia Hasapis va avea în total un numar mare de copii, 13 la număr, dintre care Sofocle și Alexandru fratele geamăn al său se vor remarca prin cele duhovnicești.
 Sofocle devine  părintele Filumen, iar fratele său Alexandru, părintele Elpidie. 
Copiii cresc într-o un mediu duhovnicesc, având o viață curată, astfel că cei doi gemeni se disting ușor prin asprimea vieții încă din copilărie.  Asceza celor doi frați incepe atunci când nopțile nu le dormeau, ci se rugau cu ardoare lui Dumnezeu.
Pe la vârsta de 12 ani citesc viața Sf. Ioan Colibasul și răman puternic impresionați. Așa că cei doi se hotărăsc să o apuce ce calea monahismului, cerând binecuvântarea duhovnicului lor pt acest lucru.
Nu a fost ușor drumul călugăriei, cu multe peripeții, dar important e finalul...
" Tată ai atâția copii, lasa-ne sa ne urmam calea noastră!"...așa au obținut copiii binecuvântarea tatălui atunci când acesta din urmă a vrut să-i smulgă de pe drumul ascetic al călugăriei. 
5 ani au petrecut fratii in mănăstirea Stavrovunio. Apoi s-au îmbolnăvit și au revenit acasă pt îngrijiri.  Mult s-a mai folosit familia în acest răgaz cat cei doi au locuit în sânul familiei. Erau de o înțelepciune nemaipomenita cei doi gemeni.
Dar cum planurile Domnului nu le cunoaștem dinainte, cei doi frați ajung la Ierusalim prin pronia cea dumnezeiască. În Frăția Sfântului Mormânt aceștia se formează duhovnicește și prin absolvirea Școlii de preoți a Patriarhiei de la Ierusalim.
Aici sunt tunși in călugărie sub numele de Filumen și Elpidie.
Mai târziu,  părintele Elpidie se va întoarce la Atena, iar fratele său va rămâne în Israel...
Ieromonahul Filumen slujește cu multă abnegație in mai multe mănăstiri din Țara Sfânta. Era mereu plin de zel și de multa dragoste față de aproapele.

In anul 1979, părintele Filumen primește ascultarea de a sluji la Fântâna lui Iacov, locul unde Mântuitorul o întâlnește pe Fotini....
Odată ajuns aici, părintele se vede nevoit să înfrunte ostilitățile evreilor fanatici, care nu s-au lăsat până nu l-au ucis. 
Mai sus este in poze locul martiriului Noului Mucenic Filumen.
Moartea a fost în chinuri, deoarece evreii l-au măcelărit pe sfânt, apoi au aruncat cu o grenada astfel încât să 
dispară acel loc cu tot cu Sfântul.

Pentru rugăciunile martirului tau, Filumen, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-ne pe noi!


Comentarii

  1. Mulțumesc frumos, Andreea! Nu cunoșteam viața acestui sfânt...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mult drag!
      Sa ne ajute și pe noi ,Noul Mucenic Filumen să îl mărturisim și noi pe Hristos!

      Ștergere
  2. Sfinte parinte Filumen, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O noapte de durere...

Noaptea trecuta am petrecut-o așa Da, din cauza unei dureri abdominale intense, niște crampe mari, am ajuns la Urgenta. Bineînțeles ca din cauza durerilor atât de intense am făcut și hipertensiune arteriala, dar slava lui Dumnezeu ca mi-a trimis oameni buni în cale și m-au ajutat cu toate analizele, investigațiile și medicația potrivita.Chiar sunt niște oameni dedicați la UPU.  Luni dimineață m-am dat jos din pat cu dureri de cap, dar am luat 1 nurofen, insa fără efect. Ștefania avea accese de  tuse  și am mers cu ea la dr de familie. A primit tratament, apoi am mers la farmacie sa ridic reteta și tot ma durea capul. Farmacista mi-a dat un cafetin. Degeaba.. A trecut ziua de luni cum a trecut..  Marți, însă slăbiciunea trupeasca s-a instalat in grabă, dar am zis ca seara ne punem la somn mai devreme și ma voi reface... Nu, nu a fost așa... Pe la ora 23 am simțit niște dureri tăioase de burta, încât abia mai respiram.. Am luat un ketotifen de 80 mg, dar fără succes. Durerea

Ultima zi din octombrie...

Iată că s-a scurs și luna octombrie, o luna cu de toate pentru toti😊 Maine e prima zi din noiembrie, luna mea, când aniversez de trei ori😊😘 Ce frumos😘 Pentru anul acesta de ziua mea doresc un cadou aparte, asa ca miercuri spre joi pornesc spre Tismana cu multa dragoste....  Sunt recunoscătore familiei și celor apropiați pentru gândurile bune și cadourile făcute, și pe cele care încă nu le-am primit, și mă bucur ca să dăruiesc și eu la rându-mi din toate cele primite și nu doar! Sufletul meu dorește liniștea ca pe cel mai mare dar, asa că unde as fi putut să găsesc acest dar mai intens decât la mănăstire, stand pe îndelete la rugăciune și odihninu-mi sufletul! Nu știu cât voi sta și ce voi face acolo... Mi-as dori sa ajut la ceva treburi, dar nu depinde de mine... Oricum până  duminica spre luni dimineață trebuie sa fiu acasă, atât am invoire😊  Mulțumesc prietene dragi și nădăjduiesc ca luna care vine sa fie mai blândă!  Vă duc pe toate cu mine la mănăstire.  Cine are F

Nicio bucurie nu vine fără o încercare...

Bucuria mea, Hristos a înviat! În ziua Învierii primeam Sfânta Împărtășanie, bucuria e fost atât de mare încât, când am venit acasă de la biserica sa luam masa am avut un sentiment ușor de tristețe ca se încheie postul, asa parca un presentiment, fără sa ii dau mare atenție... Deși nu am făcut deloc exces culinar, doar am gustat din cele pregătite, știind ca am probleme cu vezica biliara și nu as fi dorit sa complic situația mai ales ca era o sărbătoare atât de mare, insă în a doua noapte de după Înviere m-a apucat criza de colecist puternica declanșată și pe fondul oboselii acumulate și am ajuns iar la U.P.U... De data asta Ștefan m-a condus, după ce a văzut cum nu mai puteam respira de durere în abdomen... Mie îmi stătea gândul ca voi lipsi de la Liturghie a doua zi de Paști. 🥹 Am făcut alte analize care au reconfirmat ca am vezica plina de calculi biliari... De data asta durerea nu a mai cedat asa de ușor, a fost solicitat chirurgul de garda pt a ma întreba dacă am de gând sa ma op